Scuze, încerc să schimb lumea!

Am citit peste 200 de pancarte seara trecută la Universitate și am remarcat o mare suferință pe fețele oamenilor care ridicau cartoanele cât puteau de sus, uneori stând chiar și pe vârfuri.

Românul pe care l-am văzut la Universitate vrea dreptate, vrea respect, vrea legi nevrute în vigoare și toate astea pentru că nu mai acceptă să fie sfidat cu grosolănie. Cele peste 200 de pancarte pe care le-am văzut și analizat, reprezintă oglindirea societății noastre. Atât de multă otravă pe carton n-am mai văzut niciodată. Suntem un popor îndopat cu nedreptate și abia acum începem să vomităm gogoșile.

Metrorex a făcut un gest și ne-a mai dat o oră peste programul lor pentru a ne trimite acasă, frumos, n-ai ce zice. Nu am reușit să ne sunăm prietenii preț de vreo două ore, cu toate că aveam semnal în telefoane. Camerele amplasate în Piața Universității nu au fost funcționale, și astea sigur ei le pot justifica cu lejeritate. („E overload bre, ce ai?”) 🙄

În jurul orei 22:00 un dialog m-a zdruncinat. Lângă mine era o mamă cu fiica sa pe care o lega la un șiret, iar cea mică, de nici 6 ani, îi adresează mamei sale o întrebare:

” – Mama, tu crezi că se va schimba ceva?

– Cred, crede și tu! Da?

– Dar tata zice…

– Tata e dezamăgit, s-a consumat prea mult.

– Și noi suntem aici să îl facem să creadă din nouuu?

– (Fiind surprinsă, ezită) Exact, ursuleț!”

În urma actualelor proteste din țară consider că avem un singur câștig real, ne-am regăsit.

Eu cred în România și scuze, încerc să schimb lumea!

Despre autor Vezi toate postările

bogdanul

bogdanul

Blogger din 2008, pasionat de fotografie, biking, gaming și tenis, născut în cea mai lungă zi din an. Încerc mereu să mă autodepășesc răspunzând zilnic provocărilor.

Comentează

Adresa de e-mail nu va fi publicată, câmpurile obligatorii sunt marcate cu *